O întâlnire pe care nu o mijlocește nimeni
1 octombrie 2026
A cumpăra o carte direct de la autorul ei e un fapt pe cât de natural, pe atât de nefiresc. Cutumele societății noastre fac ca întâlnirea dintre cel care scrie și cel care citește să fie mediată mai întâi de o editură, apoi de o librărie. Această uzanță are un cost exorbitant pentru autor.
Din banii pe care un cititor îi plătește pentru o carte, la el mai ajunge doar un procent de 7-10 la sută. Grosso modo, librăria oprește 50 la sută din preț, iar editura, 40. Greu de spus câte alte întreprinderi mai sunt pe lume în care cel care creează un obiect devine ultimul beneficiar al creației sale!
Din cauza acestei distribuții „răsturnate” a dividendelor, autorul nu reușește niciodată – cu excepția unor succese de piață extrem de rare – să se întrețină pe perioada scrierii următoarei cărți.
Nu e vina nimănui pentru această nedreptate. Pur și simplu, e felul în care timpul a așezat lucrurile în această nișă economică, peste tot în lume. Librăriile și editurile sunt întreprinderi cu costuri mari de funcționare, care activează pe o piață capricioasă și care, bineînțeles, urmăresc să obțină profit. Oricâte păcate le-am inventa, trebuie să le recunoaștem rolul. Autorii sunt câtă frunză și iarbă. Cineva trebuie să îi trieze. De cernerea lor valorică beneficiind mai ales cititorii.
Revoluția tehnologică din ultimii ani lasă să se întrevadă șansa ca nici autorii, nici cititorii să nu mai depindă, în același grad, de serviciile unei case editoriale și ale unei librării. Internetul permite astăzi ceea ce, odinioară, era imposibil. Ca un autor să își găsească singur propriul public.
Volumul „Ghicitorul” experimentează această posibilitate. Este publicat și vândut de cel care l-a scris.
Pe site-ul de față sunt puse la dispoziție fragmente din carte al căror timp de lectură e de aproximativ o jumătate de oră. Suficient pentru ca un cititor să-și dea seama dacă are de-a face cu o operă literară pe gustul lui. Și dacă merită să bage mâna în buzunar ca să-l descopere pe autorul care i-a dat întâlnire între coperțile acestui volum.
P.S.
În atenția bibliofililor:
Deși nu poartă eticheta unei edituri consacrate, „Ghicitorul” este tipărit în aceleași condiții grafice de care beneficiază cele mai importante colecții de beletristică din România.